Vechimea satului Blăgeşti se pierde în „negura de vremi”.
Satul este aşezat pe terasele din stânga râului Siret. Două treimi din locuitorii satului sunt aşezaţi pe şesul Siretului şi o treime pe dealul Blăgeştilor.
Serafim Ionescu, autor al lucrării „Dicţionar geografic al judeţului Suceava – Societatea Geografică Română 1902”, arată că în Blăgeşti există o biserică de lemn, construită pe la anul 1800. Deasupra satului însă, existau ruinele unei vechi biserici. În volumul V adaugă: „În marginea de vest a moşiei Hărmăneşti, deasupra satului Blăgeşti, din comuna Paşcani, se văd ruinele unei biserici mari, despre care se zice că ar fi fost făcută de logofătul Tăutul, marele diplomat al lui Bogdan-Vodă”.
Bătrânii satului spun că în anul 1875 s-a început rezidirea acestor ruine, dar din cauza Războiului de Independenţă lucrările au stagnat până în anul 1900, când au fost reluate și finalizate. În anul 1907 a avut loc sfinţirea bisericii.
